Posts by andrea.dinu

Ce înseamnă satisfacția profesională în zilele noastre?

December 7th, 2016 Posted by Editorial, How to, KPIs, Managementul Performanței 0 thoughts on “Ce înseamnă satisfacția profesională în zilele noastre?”

Satisfacția profesională, în teorie

În ultima perioadă, s-a remarcat o creștere semnificativă a atenției îndreptate spre satisfacția profesională și a nivelului satisfacției angajaților, comparativ cu indicii înregistrați din 2005 până în prezent. Ce înseamnă cu adevărat satisfacția profesională în zilele noastre?

Este vorba despre sentimentul de teamă ce se naște la simplul gând că ne-am putea pierde locul de muncă? Sau teama de a deveni șomeri?

Poate este doar o promisiune temporară făcută nouă înșine, sau poate oamenii chiar au  identificat lucrurile care le plac și au început să performeze în acel domeniu. Se poartă o dezbatere interminabilă despre acest lucru, rezultând astfel următoarea întrebare: ce înseamnă satisfacția profesională pentru fiecare dintre noi? Cum o putem măsura, astfel încât să poată fi cuantificată în mode egal pentru toată lumea?

Potrivit unui studiu recent, publicat de The Society for Human Resource Management, satisfacția profesională reprezintă o însumare a următoarelor aspecte:

  • Respect acordat tuturor angajaților, indiferent de nivelul ierarhic
  • Compasiune, remunerație și beneficii
  • Stabilitatea și siguranța locului de muncă
  • Relația cu superiorul imediat responsabil
  • Recunoașterea de către management a performanței angajaților
  • Oportunități de dezvoltare a carierei în cadrul companiei
  • Autonomie și independență în luarea deciziilor
  • Cultură organizațională uniformă
  • Un loc de muncă semnificativ, care contribuie la îndeplinirea unui obiectiv măreț
  • Relația cu colegii de muncă, lucrul în echipă și colaborarea între departamente.

satisfactia profesionala grup

Satisfacția profesională, în practică

Potrivit Fundației Europene de Îmbunătățire a Condițiilor de Muncă și de Trai:

„Satisfacția profesională este măsurată prin foarte multe metode în fiecare țară în parte, beneficiind de o varietate mare de întrebări și formulări. Nu există nicio abordare stabilită de comun acord în ceea ce privește cea mai bună metodă de a măsura satisfacția profesională.”

Măsurarea satisfacției profesionale adesea se face prin intermediul recensămintelor naționale, cuprinzând întrebări atât intrinsece, cât și extrinsece despre locul de muncă. Totodată se urmărește și cum sunt percepute aceste aspecte de către angajați. Aceste chestionare sunt compuse de regulă din întrebări închise sau cu mai multe variante de răspuns, care furnizează o abordare analitică și un scor general asupra satisfacției profesionale.

Luând în considerare toate aceste aspecte, este satisfacția profesională definită de un singur punct de vedere, personal? Este despre fericirea la locul de muncă? Este despre accesul la educație și satisfacerea nevoilor sociale? Este despre colegul care nu își face niciodată treaba bine? Este despre măsurarea compensațiilor comparată cu costurile de trai? Este vorba despre conflictul dintre generații?

Un răspuns simplu pentru toate aceste întrebări ar putea fi:

„Nu. Satisfacția profesională este pur și simplu felul în care oamenii își percep locurile de muncă.”

Dacă persoanele simt și percep diferit, cum se poate ajunge la un consens în această privință?

Societatea de Management al Resurselor Umane și Fundația Europeană de Îmbunătățire a Condițiilor de Muncă și de Trai, a publicat cercetări ce arată indici ridicați ai satisfacției profesionale, atât în Statele Unite ale Americii, cât și în Europa. Măsurarea obiectivă a unui indice atât de subiectiv precum satisfacția profesională este destul de dificilă.

În prezent, chestionarele sunt privite drept fiind cea mai optimă soluție pentru măsurarea generală a satisfacției profesionale.

Adevărul este că realitatea individuală nu se va putea măsura niciodată utilizând aceeași indicatori. Realitățile individuale sunt diferite, fiind influențate de factori economici, politici, sociali sau tehnologici.

În anumite țări, satisfacția socială este ridicată, iar oamenii prin urmare sunt satisfăcuți și de cariera lor profesională. Chiar și așa, măsurarea satisfacției profesionale nu va putea fi oferită niciodată de un chestionar. Acesta îți va putea oferi date, dar nu îți va putea oferi povestea din spatele tuturor aspectelor.

Așadar, ce reprezintă satisfacția profesională? Este un scor? Un index? Este un sentiment? Este o măsurătoare a tuturor lucrurilor legate de locul de muncă și mult mai mult?

Cel mai direct răspuns este: ”Nu. Satisfacția profesională este pur și simplu modul în care oamenii se simt în ceea ce privește locul de muncă.”

Pentru tine, ce reprezintă?

Surse Imagini:

Sursă articol: The Society for Human Resource Management: 2016 Job Satisfaction and Engagement Report

4 motive pentru care întâlnirile de planificare eșuează

November 28th, 2016 Posted by Editorial, How to 0 thoughts on “4 motive pentru care întâlnirile de planificare eșuează”

Decembrie e o lună propice pentru întâlniri – traininguri pe ultima sută de metri, minirevelioane și ședințe de planificare – adesea reunite într-un eveniment de tip meeting sincron, în aerul rece al primei zăpezi, sub lumina argintie a globurilor corporate. Totul cu zâmbetul pe buze și cu un sentiment de relaxare, care nu pune la îndoială nici utilitatea, nici eficiența acestor momente de socializare. Trebuie făcute – e o tradiție la fel de veche ca și planificarea concediilor de Crăciun și mailurile cu “Fie ca”.

Dincolo, însă, de bifarea cu succes a unei liste de prezență, majoritatea team retreat-urilor de planificare nu produc rezultate – și asta din cel puțin patru motive.

  1. Lipsa planificării – poate suna ironic, dar multe întâlniri de planificare nu sunt planificate corespunzător. Pe principiul “ne organizăm acolo”, nu se stabilesc din timp niște obiective, niște indicatori și ținte sau măcar o agendă de lucru. Ca atare, în loc să ducă la decizii, asemenea ședințe sfârșesc inevitabil în dezbateri sterile, glume festive și fulare uitate prin camerele de hotel;
  2. Lipsa informațiilor – o ședință de planificare ia în discuție rapoarte de cercetare generate anterior, asupra cărora s-a reflectat suficient de către toți cei prezenți (spre exemplu, o analiză PESTEL necesită o muncă susținută de documentare și analiză, care nu poate fi realizată pe loc, într-o cabană foarte aproape de pârtie);
  3. Lipsa unei hărți a procesului – a naviga cu succes prin etapele unei ședințe de planificare necesită o hartă mentală bine conturată, care să ne ajute să evităm pierderile de timp, scurtăturile care nu duc nicăieri sau treptele sărite câte patru. În lipsa unui algoritm clar, agreat de toți cei prezenți, e dificil să ne menținem, simultan, perspectiva de ansamblu și focalizarea pe livrabile imediate;
  4. Lipsa unui moderator dedicat – chiar și atunci când se asigură inputurile necesare, procesul se poate gripa în lipsa unui profesionist, care să ghideze, cu tact și diplomație, discuțiile către rezultatul țintit. Și nu, nu ne gândim aici la CEO, care uneori se substituie acestui moderator și adesea, întregilor discuții.

Nu am vrea să se înțeleagă că aceste patru lipsuri sunt inevitabile; pentru a le evita, însă, e nevoie de o schimbare de paradigmă, de o deplasare a accentului de la “întâlnire” către “planificare” și …. da, poate de un consultant.

Întâlniri de planificare reușite!

Redactat de: Radu Cocean, consultant expert The KPI Institute

Sursă imagine: pixabay.com